Primul roman polițist al Agatha Christie, „The Mysterious Affair of Styles”, a fost publicat în 1920. Povestea a fost inspirată parțial din cazul real al asistentei Florence Nightingale Shore, care a fost ucisă într-un tren în 1920. Cu toate acestea, asemănările între cazul real și intriga romanului sunt limitate, deoarece Agatha Christie a dezvoltat un complot complet fictiv în jurul crimei de la conacul Styles.

Cazul Mussoorie

„Cazul Mussoorie” este o referire la crima care a avut loc în 1911 în orașul Mussoorie, din India britanică. Acest caz, cunoscut și sub numele de „Casa de trăsura Allahabad”, a inspirat-o pe Agatha Christie să scrie romanul „Afacerea misterioasă a stilurilor”, prima ei carte cu detectivul Hercule Poirot.

În „Cazul Mussoorie”, o femeie pe nume Emily Inglethorp a fost otrăvită, iar crima a implicat mai multe suspiciuni și întorsături. Agatha Christie a folosit elemente din acest caz real ca inspirație pentru a crea intriga romanului ei polițist, deși a făcut mai multe modificări și a adăugat propria ei notă creativă.

Paralele între realitate și ficțiune

Există mai multe paralele între cazul real al crimei Mussoorie (cunoscut și sub numele de „Cazul trăsurilor Allahabad”) și complotul fictiv din „Afacerea misterioasă la Styles”, primul roman al Agatha Christie.

1. ** Crimă prin otrăvire**: Atât în cazul real, cât și în ficțiune, victima a fost ucisă prin otrăvire. În „The Mysterious Case of Styles”, victima este Emily Inglethorp, în timp ce în cazul Mussoorie, victima a fost identificată ca Emily Kaye.

2. **Circumstanțe misterioase**: În ambele cazuri, crima a avut loc în circumstanțe misterioase, lăsând anchetatorii perplexi și ridicând mai multe suspiciuni cu privire la cine ar putea fi vinovatul.

3. **Prezența unui detectiv străin**: În „The Mysterious Case of Styles”, Agatha Christie îl prezintă pe detectivul Hercule Poirot, un fost ofițer de poliție belgian, pentru a rezolva crima. În cazul lui Mussoorie, la anchetă a participat un detectiv străin pe nume Jacques Hornung, expert în otrăvuri.

4. **Întorsături și suspiciuni în rândul membrilor familiei**: Atât în istoria reală, cât și în ficțiune, există răsturnări de situație și suspiciuni care cad asupra diferiților membri ai familiei și asociaților victimei.

5. **Concluzie cu dezvăluiri surprinzătoare**: În ambele cazuri, încheierea anchetei dezvăluie detalii surprinzătoare și neașteptate despre crimă, adevăratul vinovat fiind în cele din urmă dezvăluit.

Deși Agatha Christie a folosit cazul lui Mussoorie ca inspirație pentru romanul ei, ea a adăugat elemente de ficțiune și a modificat semnificativ povestea pentru a crea un complot original și captivant.