Oamenii pedalează atât de mult în Țările de Jos din mai multe motive. Una dintre ele este infrastructura de ciclism bine dezvoltată, cu piste de biciclete separate de drumurile principale și sisteme de semnalizare specifice pentru bicicliști. Acest lucru face ciclismul sigur și convenabil, încurajând mai mulți oameni să adopte această formă de transport.

În plus, terenul relativ plat al Țărilor de Jos face ciclismul mai ușor și accesibil pentru oameni de toate vârstele și nivelurile de fitness. Investițiile în politici de transport durabil și costul ridicat al deținerii și întreținerii unei mașini contribuie, de asemenea, la popularitatea ciclismului ca formă alternativă de transport.

Din punct de vedere cultural, ciclismul este apreciat în Țările de Jos ca un mod eficient și sănătos de deplasare. Acești factori combinați fac din Țările de Jos una dintre țările cu cea mai mare rată de utilizare a bicicletelor din lume.

Dispare cu bicicletele

Eliminarea bicicletelor în Olanda ar fi o schimbare drastică și controversată, având în vedere importanța acestei forme de transport în cultura și infrastructura țării. Ciclismul este considerat o parte esențială a vieții de zi cu zi pentru mulți oameni din Țările de Jos, contribuind la sănătate, mediu și mobilitatea urbană.

Cu toate acestea, dacă ar fi necesar să se reducă utilizarea bicicletelor din orice motiv anume, ar fi important să se ia în considerare alternative viabile. Aceasta ar putea implica investiții în alte moduri de transport, cum ar fi transportul public eficient și durabil, stimulente pentru mersul pe jos și politici urbane care promovează utilizarea în comun a autovehiculelor.

Cu toate acestea, este important să recunoaștem că orice schimbare semnificativă a infrastructurii de transport trebuie să fie planificată cu atenție și să ia în considerare nevoile și preferințele populației locale.

protestul Simonei

Propunerea lui Jokinen, desigur, nu a fost acceptată fără rezistență. Printre cei mai noti adversari a fost Simone van der Meer, o activistă locală care a condus un protest masiv împotriva planurilor lui Jokinen. Simone a susținut cu pasiune că istoria și identitatea cartierelor muncitoare nu pot fi sacrificate în numele progresului automobilistic.

Protestul lor a câștigat atenția națională și chiar internațională, atrăgând atenția asupra problemei conservării urbane și a prioritizării spațiilor pietonale față de traficul auto. Cu sprijinul tot mai mare din partea populației, inclusiv artiști, intelectuali și alți activiști, guvernul olandez a fost presat să-și reconsidere planurile.

În loc să urmeze orbește viziunea lui Jokinen, guvernul a început să exploreze alternative mai echilibrate care să integreze transportul public, bicicletele și spațiile verzi în infrastructura urbană. Această schimbare de direcție a fost o piatră de hotar în istoria urbanismului olandez, influențând politicile urbane din întreaga lume și stabilind Țările de Jos ca lideri în planificarea urbană durabilă.